Ion Agârbiceanu a fost preot la Bucium la începutul secolului XX. Impresionat de viata materiala si spirituala a buciumanilor, a scris opere de o deosebita sensibilitate si adâncime sufleteasca. Spre cinstea lor, buciumanii nu l-au uitat pe marele om de cultura, sarbatorind în fiecare an „Zilele Agârbiceanu”.

De altfel, nu este singular cazul când oamenii acestor munti cinstesc cum se cuvine pe oamenii de cultura ce i-au facut nemuritori. De-a lungul timpului au fost între buciumani oameni bogati, proprietari de mine, dar si oameni necajiti asa cum sunt eroii lui Ion Agârbiceanu. Economia locului a facut ca la Bucium sa fiinteze o banca privata ce acorda împrumuturi nu numai buciumanii ci si locuitorii satelor Geamana, Mogos.

În Bucium au trăit învăţătorul Ion Pop Reţeganu, geograful francez Emanuel de Martonne, Ion Agârbiceanu (autorul nuvelei „Fefeleaga”). Alte personaje care au determinat schimbări majore în evoluţia faptelor istorice ar fi Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, Ecaterina Varga, personaj cheie în lupta pentru câştigarea de drepturi în faţa boierilor vremii. Tot aici  a fost şi o filială a societăţii „Astra”, precum şi o bancă, condusă de David Nicolae. Dealul Ungurilor şi cel al Băilor amintesc de Fefeleaga ce îşi căra zi de zi corfele cu piatră. Deşi întreaga zonă a fost sub ocupaţie rusă în timpul celui de-al II-lea război mondial, apoi sub cea austro-ungară, Buciumul, spre deosebire de Roşia Montana este o zonă în care nu au pătruns alte naţionalităţi sau influenţe culturale. Numai dialectul uşor pocit mai relevă din trecutul istoric.